Structura unui program C : Obiective (Curs 1)

                    Ne propunem să vedem cum se scrie un program în limbajul C, ce secţiuni apar, unde şi
cum se redactează.
Un program C se salvează de obicei cu extensia C şi, implicit, compilarea se va face cu
compilatorul C. Dacă, însă, programul este salvat cu extensia CPP, atunci compilarea se va face
folosind compilatorul C++.
Un program C obişnuit are următoarea structură:
/* includeri
definitii macrocomenzi
definitii de tipuri de date
declaratii de variabile globale
definitii de constante globale
definitii de functii sau/si descrierea unor functii */
void main()
{
/* corpul functiei principale */
}
/* descriere functii care au definitia (antetul) deasupra functiei main */
Ordinea de apariţie a includerilor, a definiţiilor de macrocomenzilor, a tipurilor de date, a
variabilelor şi a constantelor globale este opţională. Mai mult, pot apărea mai multe grupuri de
includeri, macrocomenzi, definiţii de tipuri de date, variabile şi constante. Astfel, de exemplu,
putem avea declaraţii de variabile, apoi includeri, apoi iar declaraţii de variabile etc.
De regulă la începutul unui program C se pun includerile, dar, după cum am spus, nu este
obligatoriu.
Să facem observaţia că între /* şi */ în C se pun comentariile (aşa cum se poate vedea
în programul de mai sus). Cu alte cuvinte, tot ce apare între aceste semne nu este luat în
considerare la compilare.
Spre exemplificare prezentăm un program simplu care afişează un mesaj de salut:
# include <stdio.h> /* includerea fişierului antet stdio.h */
void main()
{
printf("HELLO WORLD!");
/* functia printf are antetul in fisierul stdio.h */
}
Facem observaţia că în C se face distincţie între litere mari şi mici, spre deosebire de
limbajul Pascal, de exemplu, unde nu contează dacă redactăm codul cu litere mari sau cu litere
mici. Astfel, în programul de mai sus, dacă scriam funcţia printf cu litere mari, ea nu era
recunoscută la compilare şi obţineam un mesaj de eroare.