Sistemul periodic al elementelor

Sistemul periodic al elementelor

Elementul chimic este reprezentat de totalitatea atomilor care au acelaşi număr atomic Z.
Sistemul periodic a fost elaborat iniţial de către Mendeleev, care a observat că proprietăţile fizice şi chimice ale elementelor sunt funcţii periodice de masa atomica.

Forma lui curentă se bazează pe structura învelişului electronic şi  permite o mai uşoară urmărire a modului de variaţie a proprietăţilor atomilor.
Periodicitatea proprietatilor este mai bine pusa in evidenta de numarul atomic Z decat de masa atomica.

Sistemul periodic este alcătuit din şiruri verticale numite grupe şi orizontale numite perioade.
După tipul de orbital ce conţine electronul distinctiv elementele pot aparţine blocurilor s, p, d sau f.

Blocul s este constituit din elementele din grupele I şi II principale, cu o configuraţie a ultimului strat de tipul .
Blocul p conţine elemente din grupele III - VIII principale configuraţia electronică a ultimului strat fiind .
Blocul d conţine elemente tranziţionale - grupele secundare, caracterizate de o structură a straturilor exterioare de tipul 
Blocul f este alcatuit din doua serii de 14 elemente denumite actinide si lantanide dupa capii seriilor si au o structura electronica de tipul 

Sistemul permite identificarea rapidă a numărului de straturi electronice – ca fiind numărul perioadei, precum şi a unor caracteristici ale elementului după amplasarea în blocuri şi grupe.
Ponderea elementelor în scoarţa terestră este prezentată în tabelul următor:

Se remarcă abundenţa oxigenului şi siliciului; combinaţiile acestor două elemente conţinând şi alte elemente reprezintă majoritatea materiei din scoarţa terestră.